Doctoriile de noapte

DOCTORIILE DE NOAPTE

Unui doctor i se întâmplă uneori (adeseori) într-o gardă să simtă că viața lui va sta în loc. Că inima ce îi aleargă în piept de oboseală, va spune odată STOP! Uneori pe la trei dimineața simți cum reflexele te părăsesc, cea mai cumplită stare de leșin e pe cale să te dea de pământ. Ai putea să te salvezi și-ntr-o miime de secundă să părăsești garnizoana. Ai flash-uri cu ultimele știri, asistentă decedată de oboseală, copil rămas orfan la 4 ani, ba tu citești de ceva vreme, câteva ghiduri și tot nu deții adevărul absolut în ce privește TEP-ul, precum știrista apăsată.
Și ce-l oprește?! Uneori gândul la bătrâna ce îl rugase să mai treacă pe la ea, de cele mai multe ori gândul la copii, asta când ești fericit să îi ai, altădată MOTIVUL:
Pentru care îngenunchea seară de seară, cerând să fie acolo.
Pentru care mulțumea mai apoi tot îngenuncheat.
Pentru care plângea de fericire din senin, că i-a fost dat să fie.
Pentru că a renunțat poate la vreo iubire adolescentină că-i răpea timpul. Iar Medicina care te ia înainte să te naști se face cu nebunie.
Pentru că a văzut oameni murind și s-a rugat într-o cameră de gardă pentru ei. Pentru că s-a rugat și mai mult pentru alții să trăiască!
Unei fetițe de trei ani îi e greu să spună cuvântul fustă. Zice FUȚĂ, deși repetă destoinic cu mama când o prinde în pauză. Dar spune clar EXAMEN! Pentru că după el, vor face bradul! Așa i-a promis mama, ștergându-i lacrimile șiroind pe obrăjori, de necaz că universul ei stă cu ochii ațintiți în cărți în loc să se întindă cu ea pe covor să răscolească printre globulețe.
Un pui băiet de șapte ani adunați, știe ce-i aia comisie, iar dorința la rugăciunea de seară e ca mama să termine cu bine examenul. La vârsta lui ar putea avea alte priorități.
Un om simte uneori că nu mai poate. Își aduce aminte apoi toate MOTIVELE s-o poată lua iară din loc.

By | 2016-11-23T23:22:29+00:00 23 Nov 2016 11:22 PM|Blog, Zile de doctor|0 Comments

Leave a Reply