Ne mirăm că ne e greu să ne privim în oglindă sau că nivelul depresiei şi-al insatisfacţiilor personale a crescut exponenţial. Apoi cum altfel dacă suntem atât de ocupate cu vieţile altora şi luptăm contrar geneticii să ne-arătăm supremaţia. Şi cu cât mai supremă (bănuiţi-mă doar de rea intenţie), cu atât mai publică și cu cât mai publică, evident, mai supremă.
Doamnelor care mai frumoase, care mai celebre, care mai dornice de căţărare pe scara celebrităţii şi nu neapărat şi pe cea a cunoaşterii, eu nu mai vreau să vă văd farfuriile şi nici să vă ascult ideile omniprezente şi omnisciente. E-o aroganţă peste măsură în atitudinea dumneavoastră, dragi doamne! Statutul de persoane publice nu vă dă dreptul să vorbiţi oricând, oricum şi despre orice. Știţi bine că puteţi influenţa ochii admirativi şi minţile sensibile, şi profitaţi de asta. Nu vă gâdilaţi orgoliile provocând uneori drame existenţiale şi punând în cumpănă decizii de necumpănit. Nu-i corect, nu aveţi dreptul să vă folosiţi celebritatea decât prin exemplul personal de modestie şi adeseori uitaţi asta. …