Personajul alăturat, din imagine, se numeste dorință împlinită. Ni l-am dorit ca pe-o bucățică pierdută de sine pe care-o cauți să te completezi. Când am aflat că-i pe drum ne-am înspăimântat. Ce sa-i spun eu lui, viitor tată, ce să-mi spună el mie, viitoare mamă, când ne știam atât de simplu un el și-o ea?!

Apoi, că obișnuința e vindecătoare de multe și toate, ne-a ajutat. Ne-am obișnuit cu gândul, și-am început să-l așteptăm curioși, să ni-l imaginăm. Ba să ne dorim să fie moț de om, bărbățel de la naștere, năzdrăvan cât să nădușim numai văzându-l, vorbăreț, șugubăț, hoțoman. Și-a venit cât l-am vrut și mult mai mult, și frumos și bun ca el.

Azi meșterește la darul primit. Își îndeasă cu grijă mașina-n cutie, învârtește de zor la o șurubelniță s-o așeze tocmai cum era. Și bombăne. Și bombăne. Muuult, vorbește și face, face și vorbește, c-așa e el, și gândurile îi scapă uneori, cu glas.

Mami, știi ce am eu minunat în viața asta?!

În tăcere , mă pregătesc pentru răspuns. Naiv și mic uneori, deși se dă așa mare, îmi inchipui că tocmai cutia din brațe ar putea fi pe podium…

Pe tine și tati, mami!

Nu zic nimic, ca și mai devreme. D-astă dată îs un pic mută de uimire că atât de părinți uneori, totuși ne-nghesuim pe podium împreună cu regulile și ideile noastre părintești.

Da! Mami, să știi, voi sunteți tot ce am eu mai bun! întărește voinicul, sesizându-mi pesemne, nedumerirea.

La mulți ani, pui de om frumos și bun! Sincer și darnic cu tot ce simți să fii, exact ca azi.

Și să te umpli si să cauți nenumărate alte lucruri și ființe minunate. Că-n sufletul tău e loc destul..asta o știu, și-ai s-o afli și tu în timp.

Tu azi faci șase ani!

Noi, nici nu mai contează câți avem. Suntem blocați cu inima în ziua în care te-am văzut. Și-așa rămânem, de-asta să fii sigur, pui!